Ana-Maria PUIU

Joi, 2 februarie 2012

 

De astazi suntem mai saraci.

In seara de 2 februarie 2012, in Sfanta Zi a Intampinarii Domnului, s-a mai ridicat la Ceruri un Sfant Duhovnic al meleagurilor noastre.

In aceasta seara, Parintele Arhimandrit Teofil Lefter, Staretul Manastirii Pangarati, si-a incetat rugile pamantene si ne vegheaza de acum din Locul care i-a ghidat existenta.

Pe 7 martie ar fi implinit 53 de ani. Prea putin pentru cat ar mai fi avut acest Sfant Duhovnic sa ne spuna si pentru cate suflete ar mai fi putut sa cladeasca.

Ne lasa cu sufletul gol. Ne alina doar certitudinea ca si de Acolo ne va fi inainte rugator si grabnic ajutator.

Dumnezeu sa Il numere cu Sfintii Sai!

Am saraci si mai mult daca  nu ne-am linisti sufletul, din cand in cand, in mijlocul muntilor, in fata bijuteriei create in cei 15 ani de staretie.

Nadajduim ca obstea Sfintei Manastiri va fructifica in continuare ceea ce a creat, calauzita de Sfantul Parinte Staret Teofil Lefter.

Ceea ce va va incanta ochii trupului si ai sufletului intre zidurile Manastirii Pangarati se datoreaza nu numai spiritului gospodar al obstii frumos conduse de regretatul parinte, cat mai ales vietii duhovnicesti ce a atras ani de-a randul sufletele insetate de sfintenie, care au simtit nevoia sa contribuie si material la cladirea acestei Noi Perle a Moldovei. Dovada stau si noptile de trecere dintre ani cand Manastirea e arhiplina de ani buni.

…

Marti, 17 ianuarie 2012

Tarii mele

de Vasile Voiculescu

Deprins de veci cu nori si vijelie

Sta pururi trainic muntele de stanca.

Ce-i pasa lui ca-n aspra-i temelie

Sivoaie rod si ape iuti mananca.

Stiti voi ce fac in cremenea batrana

Atatea ploi cu munca lor grozava?

O spala doar de clisa si tarana

Dar lasa-ntreg stravechiul cheag de lava.

In van puhoiul spumega si creste

Scobind prapastii fara de hotare:

Pe cat la poale rapa s-adanceste,

Pe-atat se-nnalta muntele mai tare.

- O tara mea, tu culme-ncremenita

De-atata sange roasa si brazdata,

Azi din adancuri, grea si neclintita,

Te-nnalti in slavi mai sus ca niciodata!

 

Vineri, 13 ianuarie 2012

Aici va voi scrie din cand in cand. Nu des. Caci tot ce-i prea mult (ne) strica.

Pentru moment, va anunt ca am mai postat poezii in capitolul aferent, pe care cunoscatorii deja l-au frecventat.

De ce am completat doar acest capitol al blog-ului?

V-am scris pentru ca mi-e dor sa va vorbesc.

Dar nu mai pot. Pur si simplu. Imi doresc sa ma comunic voua. Si nu pot. Sper sa nu fie cu pacat cele gandite, dar parca as fi experimentat senzatia de mutenie. Simteam cuvintele cum, urcand din suflet, imi inunda mintea. Aici se opreau. Pentru ca mai departe, nu puteam sa va vorbesc.

Astfel, am apelat din nou la poezie, la unele versuri ce s-au mulat pe sufletul meu.

Cred ca acestea sunt mai potrivite pentru a mentine legatura intre noi pentru moment.

E prea mult zgomot in rest.

E nevoie de putina liniste si … de o poezie soptita pe fundal.

Cu drag,

aceeasi Ana-Maria PUIU